ReviewI am Ripper… Tearer… Slasher… Gouger. I am the Teeth in the Darkness, the Talons in the Night. Mine is Strength… and Lust… and Power! I AM BEOWULF! Asa graieste eroul nostru vajnic intr-un moment de furie oarba, ciuntind in dreapta si-n stanga o hidosenie, ajunsa intre timp un simplu morman de carne muribunda. Jocul de fata este o povestire ludica a filmului cu acelasi nume ce a aparut in 2007 (si pe care eu nici acum n-am apucat sa-l vad, nu ma intrebati de ce ca nici eu nu am habar) Filmul la randul sau se bazeaza pe un poem anglo-saxon – ati ghicit, tot cu acelasi nume. Insa in vreme ce povestea, epica si cu o valoare literara imensa de altfel, e apreciata de toti cei care au citit-o, jocul omonim nu impresioneaza pe nimeni, cu atat mai putin pe PlayStation Portable. Am auzit si de la alti PSP-isti din oras ca nu merita, insa pe mine m-a atatat si mai tare. Asa ca sa purcedem spre grota bestiei, camarazii mei de arme (ludice) !

‘Pentru-o milisecunda am crezut c-am ajuns in Hades…Phew!’

Lucrurile stau cam asa: tu esti Beowulf, un fecior insetat de putere, respectat de tovarasii tai si temut de inamici. Dupa un concurs amical ajungi in regatul regelui Hrothgar, regele danezilor. Aici, pe pamanturile Danemarcei vechi, ti se cere sa ajuti la starpirea unei creaturi hidoase si care terorizeaza localnicii din imprejurimi. Tu accepti, desigur, poate momit si de promisiunea regelui de a-I lua locul ca urmas al sau la tron, si probabil si datorita faimei inzecite pe care o vei capata in acest fel. Omori cu usurinta hidosenia (by the way, it has a name: Grendel; dupa nume ai crede ca-i un fel de mancare), si apoi se intampla ceva neasteptat, o intalnire de gradul III cu mamica bestiei, un rendez-vous care nu iese chiar cum te-ai fi astepta. The rest is, as they say it, history…

La gameplay, ai crede ca jocul e bine inchegat dupa felul cum sunt plasate controalele. Cu joystick-ul controlezi eroul, ai light & strong attacks (oh, goodie, la fel ca-ntr-un joc care-l are in centru pe cel mai macho personaj de jocuri video – GameTrailers said that) si sunt desemnate acelorasi butoane, avem si-un grab executat cu O, iar X aici nu are rol de jump, ci de dodge (evitare a unui atac ce-ti este menit) sau roll daca e executat inafara bataii inamice. Buuun, pana aici toate bune si frumoase; incepe sa semene cu “Dante’s Inferno”. Cu L parezi loviturile inamice, iar cu R incarci si activezi ceva ce se numeste ‘Carnal Fury’, o stare de furie oarba in care sarmanii camarazi ai lui Beowulf s-ar putea simti tradati, dat fiind faptul ca acesta nu diferentiaza prieten de inamic. In schimb tu esti invulnerabil atat cat dureaza aceasta stare. Cu D-Pad-ul e alta sandramaua. Vezi tu, poti lua cu tine in majoritatea misiunilor trei camarazi de arme. Ii vei selecta folosind < sau > si le vei da ordine folosind \/. Ordinele nu sunt multe la numar, vreo patru, anume pick up, attack, action si inca unu’ care-mi scapa… In fine, /\ iti permite sa incarci si sa dezlantui alta abilitate, numita ‘Heroic Booster’, in care tu si camarazii tai se presupune ca dati damage sporit. Heroic Booster iti da o aura albastra, in vreme ce Carnal Fury te inconjoara cu un rosu aprins si vezi numai sange in fata ochilor. Astfel, se face ca daca apesi START in timpul gameplay-ului, ti se va arata o bara, impartita in trei segmente: Heroic, Neutral si Carnal. Actiunile tale determina ce abilitati vei debloca pe parcursul jocului: daca folosesti mai des Carnal Fury, slider-ul va tinde spre portiunea rosie a barei. Daca in schimb preferi Heroic Boost, albastrul e culoarea ta si la fel si a abilitatilor ce le vei debloca mai incolo. Pana aici totul suna lapte si miere. Avand pe umarul stang un injeras si pe cel drept un mic Scaraotchi (la figurat vorbind, vezi bara ta de viata flancata de cele doua gauge-uri), purcezi la impartit pumni si lovituri de sabie sau halebarda, lovind cu sete in fiecare madular. Asta pana-ti dai seama ca loviturile lui Beowulf nu au auto-aim si deseori loviturile sale sunt eficiente doar daca e inconjurat de inamici pe toate cele 360 de grade, insusi Beowulf raspunde oarecum greu la comenzi, iar camarazii sunt o gluma proasta, lasandu-te de multe ori de capul tau si trebuind sa te intorci dupa ei. Le-ar prinde bine un GPS, sau macar o harta. Armele tale trebuiesc inlocuite in mod constant, deoarece se uzeaza intr-un ritm alarmant, iar cu pumnii n-o vei duce prea departe. Aceiasi camarazi mai sus amintiti mor pe capete, fiind necesar sa ai in apropiere alt camarad cat de cat in viata ca sa-l resusciteze. Daca nu reusesti, atunci e pa-pa si ‘Game Over’, pentru ca nu poti salva cand vrei tu, ci doar intre capitole, iar daca ai pornit optiunea de auto-save, nici macar aia nu poti face. Si totusi, jocul e destul de constant in ceea ce ofera: scatoalce si bataie fara minte non-stop, ocazionalul boss si un minim de micro-management. No blood however, just random colors corresponding to your state. Un singur lucru ma nedumireste; cineva l-a poreclit “The Poor Man’s God of War”, da’ eu nu vad de ce. Doar din cauza controalelor nu cred sa fie…Moving on.

Asa, am ajuns aproape de capat si tre’ sa ma opresc la grafica: bunicica pentru un joc din 2007, draguta si Beowulf are animatii decente. Paleta de culori e cam terna dar se poate trece usor peste asta, iar ocazionalul efect de ninsoare e bine executat. Putem zice deci ca macar grafic, jocul merita laude, insa trebuie sa spun ca daca ar fi sa ma iau dupa cutscene-uri am fost putin dezamagit la vederea graficii actuale. De ce? Fiindca cutscene-urile sunt luate direct din versiunea de consola a jocului, insa la o calitate mai slaba care te face sa crezi ca acea grafica ar fi posibila pe PSP. Recunosc, pe mine m-au dus de nas astia… La partea audio, replicile din timpul cutscene-urilor sunt in mare parte livrate cu acuratete si verva, desi uneori mai scartaie talentul. Insa in timpul gameplay-ului, Beowulf rosteste catre camarazii sai doar cuvinte monosilabice, denotand faptul ca nu s-a depus prea mult la acest departament. Macar coloana sonora e dramatica in mod adecvat, desi cam repetitiva. Ce sa-i faci, graba strica treaba…

Concluzie: Tipii de la Virtuos si-au ales cam neinspirat numele, cel putin in acest caz. Nu zic ca jocul nu e bun, e OK dar cam scartaie pe alocuri (vezi departamentele sunet si gameplay) si in principal doreste sa mai scoata din buzunarul nostru cativa banuti pe spinarea filmului. Pentru cei ce vor un erou fara prea multe la mansarda, care fanfaroneaza toata ziulica despre puterea lui, aidoma lui Hulk, si care sunt adepti ai filozofiei ‘shoot now, ask later – or not at all’, va prezint “Beowulf: The Game”. Bun pentru zilele cand vrei doar furie oarba. King of the Danes, maybe – but not of the PSP.